proba 5000 lei 1930
proba 5000 lei 1930
Stiti proba asta? https://www.spink.com/lot-description.a ... 4013001565
DACHII PREA VECHE A LOR LIMBĂ OSEBITĂ AVÂND, CUM O LĂSARĂ, CUM O LEPĂDARĂ AŞA DE TOT ŞI LUARĂ A ROMANILOR, ACEASTA NICI SĂ POATE SOCOTI NICI CREDE.
(C.Cantacuzino)
(C.Cantacuzino)
Re: proba 5000 lei 1930
O poza , doar cu rv, apare si in Vol 4 BNR la pag 39
http://www.okazii.ro/catalog?per_page=2 ... t=ricky-bm
Mai bine taci si dai impresia ca esti prost decat sa vorbesti si sa inlaturi orice dubiu.
Mai bine taci si dai impresia ca esti prost decat sa vorbesti si sa inlaturi orice dubiu.
Re: proba 5000 lei 1930
Cred ca e o oarecare diferenta...
Re: proba 5000 lei 1930
[quote="KLARK"]Cred ca e o oarecare diferenta...
Sigur ca este.Cea din licitatie este o photografie,se observa clar,se mentioneaza si la descrierea lotulului.Acum, cum s-au dat 3800 de lire pe o poza e alta intrebare..
Sigur ca este.Cea din licitatie este o photografie,se observa clar,se mentioneaza si la descrierea lotulului.Acum, cum s-au dat 3800 de lire pe o poza e alta intrebare..
Cine nu cunoaste si nu stie ca nu cunoaste este un idiot.Lasa-l!
Cine nu cunoaste si stie ca nu cunoaste,vrea sa invete.Invata-l!
Cine cunoaste si stie ca cunoaste este un intelept.Urmeaza-l!
Cine nu cunoaste si stie ca nu cunoaste,vrea sa invete.Invata-l!
Cine cunoaste si stie ca cunoaste este un intelept.Urmeaza-l!
-
popoviciliza
- ******
- Mesaje: 1953
- Membru din: 16 Feb 2014, 18:07
Re: proba 5000 lei 1930
Aşa cum am menţionat în http://transylvanian-numismatics.com/ph ... =15#p94626, în licitaţia respectivă au fost 4 fotografii (2 piese, una cu serie alfa numerică, alta serie 0), cu următoarea notă:
„1565
Banca Nationala Romana [de fapt Banca Naţională a României], an obverse and reverse printers archival photograph for a 5000 lei, ND (ca 1930), serial number A.9012-A.5678, black and white, head of Napoleon Bonaparte [de fapt Traian] top left, King Mihai I (Michael I), of Romania as a young boy at right, also another example but with zero serial numbers (Pick unrecorded type, no notes known with this portrait), pencil annotation ‘1930’ on reverse, highly unusual research pieces (4)
￡500-700”
Desigur, faţă de estimarea iniţială (500-700 lire), suma licitată la final (3.800 lire), la care se adaugă şi încheierile cu tot cu transport, este mare, dar fiecare licitează după cum doreşte, iar estimarea iniţială este de multe ori sub preţul real.
Acestea fiind spuse, permiteţi-mi să completez două afirmaţii din acest topic:
- „Pick unrecorded type, no notes known with this portrait” (din citatul de mai sus)
- „O poza , doar cu rv, apare si in Vol 4 BNR la pag 39” (Ricky-bm, în primul răspuns)
În fapt, aşa cum am menţionat deja în link-ul de mai sus, informaţii foarte detaliate şi interesante apar în paginile 16-27 din Emisiunile de bancnote româneşti în perioada 1929-1947 – istorie şi tehnologie –, informal numită Bancnotele României volumul 3, de Sabina Mariţiu şi Romeo Cîrjan, sublinierile îmi aparţin:
„Bancnota de 5 000 lei tip I
La 8 februarie 1932, cotidienele centrale au publicat următorul anunţ:
Banca Naţională a României, pentru a se conforma obligaţiilor ce-i sunt impuse de Planul de Stabilizare art. 2 din Legea monetară şi art. 30 din Statute, va pune în circulaţie începând cu 1 martie a.c. noul bilet de 5000 lei ce-l are tipărit încă de anul trecut. Acest bilet e chemat a înlocui prisosul ce se va retrage din biletele de 1 000 lei în prea mare cantitate pe piaţă. El prezintă următoarele caracteristici: [urmează descrierea bancnotei cunoscute].
[...] Un alt element de noutate în istoria emisiunilor BNR era reproducerea portretului suveranului.
Istoria bancnotei de 5 000 lei tip I poate fi refăcută cu destul de multă acurateţe, ca urmare a cercetării documentelor de arhivă care fac referire la fabricarea ei.
Pentru prima dată, BNR nu mai colabora la realizarea unei bancnote cu industriile franceze, ci cu cele engleze. Nu cunoaştem momentul în care Banca Naţională a României a intrat în contact cu furnizorii
britanici, dar într-un document datat 8 septembrie 1928 şi redactat de Eric N. Gibbs, unul dintre directorii imprimeriei Bradbury, Wilkinson & Company Ltd, aflat în acel moment la Bucureşti, se face referire la o precedentă vizită, din ianuarie acelaşi an, prilej cu care guvernatorului BNR îi fuseseră supuse atenţiei câteva proiecte de bancnote,desenate de mână, proiecte din păcate rămase necunoscute până acum. Conform mărturisirilor lui Gibbs, artiştii englezi încercaseră să imprime acestor desene un caracter realmente românesc, atât în privinţa compoziţiei generale, cât şi a ornamentelor. Se pare că membrii Consiliului de administraţie au fost plăcut impresionaţi de proiectele văzute, astfel încât firma engleză a fost invitată să prezinte o ofertă pentru bancnotele de 1000, respectiv 5000 lei. [urmează descrierea ofertei furnizorului englez din februarie 1929, contraofertele solicitate şi primite de către BNR de la mai multe imprimerii străine, respectiv decizia de a se merge pe oferta furnizorului englez].
La 6 decembrie Eric N. Gibbs, aflat în continuare la Bucureşti, confirma că Bradbury se angaja să execute 5 milioane de bilete cu valoarea nominală de 5000 lei, cu dimensiunile de 177x104 mm. Desenul urma să fie realizat de artiştii englezi, după indicaţiile primite din partea BNR. [urmează detaliile legate de executarea contractului].
Documentele de arhivă nu precizează data la care proiectele bancnotei de 5000 lei au fost trimise la Bucureşti. Ceea ce cunoaştem cu certitudine este faptul că expedierea a avut loc anterior lunii aprilie 1930, când BNR i-a fost remisă o probă pentru recto, corectată conform propriilor instrucţiuni. [urmează sugestiile specialiştilor englezi referitor la necesitatea unor modificări suplimentare legate de elementele de siguranţă]. O altă sugestie se referea la introducerea, sub portretul regal, a valorii în cifre a bancnotei, care lipsea de pe această faţă a biletului. Cu excepţia ultimei sugestii, toate celelalte au fost aprobate de conducerea BNR. Demn de menţionat este că partea engleză se plângea de faptul că nici până în acel moment gravorii nu începuseră lucrul la efigia suveranului, deoarece nu primiseră de la Bucureşti vreo fotografie a regelui Mihai.
În lipsa unui răspuns, la 22 aprilie 1930, Casa Bradbury, Wilkinson & Co. a revenit cu o scrisoare în care îşi exprima speranţa că probele de desen ale viitoarei bancnote ajunseseră cu bine la destinaţie. Fabricantul englez insista asupra necesităţii expedierii portretului regal, pentru a cărui gravare era necesar un interval de 2 până la 6 săptămâni. Din momentul primirii acestei fotografii, se estima că erau necesare încă opt luni pentru onorarea comenzii.
Schimbarea regimului politic, intervenită la 8 iunie 1930, când Carol al II-lea a devenit regele României, a provocat noi întârzieri în realizarea bancnotei de 5000 lei. Interesant este faptul că, deja la 10 iunie, Casa Bradbury adresa Băncii Naţionale o scrisoare în care cerea indicaţii în legătură cu continuarea gravurii portretului principelui moştenitor Mihai: Având în vedere schimbările care au avut loc în ţara dvs. am încetat lucrul la acest portret şi v-am fi foarte îndatoraţi dacă ne-aţi indica prin telegraf instrucţiuni referitoare la faptul dacă doriţi sau nu să continuăm această gravură. Scrisoarea păstrează rezoluţia în creion a guvernatorului Dimitrie Burillianu, dată la 15 iunie, prin care se indica oprirea gravării portretului în cauză. [urmează informaţiile legate de refacerea proiectului cu portretul Regelui Carol al II-lea, punerea în circulaţie a bancnotei şi problemele care au dus la decizia retragerii acesteia până la 1 decembrie 1932, respectiv execuţia acestei decizii].
Destinul bancnotei de 5000 lei tip I nu s-a încheiat însă odată cu retragerea sa din circulaţie. În împrejurările schimbărilor politice de la sfârşitul anului 1940 şi începutul lui 1994, această bancnotă a fost din nou introdusă, pentru scurt timp, în circulaţie.”
Ştiţi cum: supratipar cu cifrul Regelui Mihai I peste filigranul cu Traian şi supratipar 6 SEPTEMVRIE 1940 peste efigia Regelui Carol al II-lea, efigie care, la rândul ei, înlocuise pe cea a Regelui Mihai I copil.
„1565
Banca Nationala Romana [de fapt Banca Naţională a României], an obverse and reverse printers archival photograph for a 5000 lei, ND (ca 1930), serial number A.9012-A.5678, black and white, head of Napoleon Bonaparte [de fapt Traian] top left, King Mihai I (Michael I), of Romania as a young boy at right, also another example but with zero serial numbers (Pick unrecorded type, no notes known with this portrait), pencil annotation ‘1930’ on reverse, highly unusual research pieces (4)
￡500-700”
Desigur, faţă de estimarea iniţială (500-700 lire), suma licitată la final (3.800 lire), la care se adaugă şi încheierile cu tot cu transport, este mare, dar fiecare licitează după cum doreşte, iar estimarea iniţială este de multe ori sub preţul real.
Acestea fiind spuse, permiteţi-mi să completez două afirmaţii din acest topic:
- „Pick unrecorded type, no notes known with this portrait” (din citatul de mai sus)
- „O poza , doar cu rv, apare si in Vol 4 BNR la pag 39” (Ricky-bm, în primul răspuns)
În fapt, aşa cum am menţionat deja în link-ul de mai sus, informaţii foarte detaliate şi interesante apar în paginile 16-27 din Emisiunile de bancnote româneşti în perioada 1929-1947 – istorie şi tehnologie –, informal numită Bancnotele României volumul 3, de Sabina Mariţiu şi Romeo Cîrjan, sublinierile îmi aparţin:
„Bancnota de 5 000 lei tip I
La 8 februarie 1932, cotidienele centrale au publicat următorul anunţ:
Banca Naţională a României, pentru a se conforma obligaţiilor ce-i sunt impuse de Planul de Stabilizare art. 2 din Legea monetară şi art. 30 din Statute, va pune în circulaţie începând cu 1 martie a.c. noul bilet de 5000 lei ce-l are tipărit încă de anul trecut. Acest bilet e chemat a înlocui prisosul ce se va retrage din biletele de 1 000 lei în prea mare cantitate pe piaţă. El prezintă următoarele caracteristici: [urmează descrierea bancnotei cunoscute].
[...] Un alt element de noutate în istoria emisiunilor BNR era reproducerea portretului suveranului.
Istoria bancnotei de 5 000 lei tip I poate fi refăcută cu destul de multă acurateţe, ca urmare a cercetării documentelor de arhivă care fac referire la fabricarea ei.
Pentru prima dată, BNR nu mai colabora la realizarea unei bancnote cu industriile franceze, ci cu cele engleze. Nu cunoaştem momentul în care Banca Naţională a României a intrat în contact cu furnizorii
britanici, dar într-un document datat 8 septembrie 1928 şi redactat de Eric N. Gibbs, unul dintre directorii imprimeriei Bradbury, Wilkinson & Company Ltd, aflat în acel moment la Bucureşti, se face referire la o precedentă vizită, din ianuarie acelaşi an, prilej cu care guvernatorului BNR îi fuseseră supuse atenţiei câteva proiecte de bancnote,desenate de mână, proiecte din păcate rămase necunoscute până acum. Conform mărturisirilor lui Gibbs, artiştii englezi încercaseră să imprime acestor desene un caracter realmente românesc, atât în privinţa compoziţiei generale, cât şi a ornamentelor. Se pare că membrii Consiliului de administraţie au fost plăcut impresionaţi de proiectele văzute, astfel încât firma engleză a fost invitată să prezinte o ofertă pentru bancnotele de 1000, respectiv 5000 lei. [urmează descrierea ofertei furnizorului englez din februarie 1929, contraofertele solicitate şi primite de către BNR de la mai multe imprimerii străine, respectiv decizia de a se merge pe oferta furnizorului englez].
La 6 decembrie Eric N. Gibbs, aflat în continuare la Bucureşti, confirma că Bradbury se angaja să execute 5 milioane de bilete cu valoarea nominală de 5000 lei, cu dimensiunile de 177x104 mm. Desenul urma să fie realizat de artiştii englezi, după indicaţiile primite din partea BNR. [urmează detaliile legate de executarea contractului].
Documentele de arhivă nu precizează data la care proiectele bancnotei de 5000 lei au fost trimise la Bucureşti. Ceea ce cunoaştem cu certitudine este faptul că expedierea a avut loc anterior lunii aprilie 1930, când BNR i-a fost remisă o probă pentru recto, corectată conform propriilor instrucţiuni. [urmează sugestiile specialiştilor englezi referitor la necesitatea unor modificări suplimentare legate de elementele de siguranţă]. O altă sugestie se referea la introducerea, sub portretul regal, a valorii în cifre a bancnotei, care lipsea de pe această faţă a biletului. Cu excepţia ultimei sugestii, toate celelalte au fost aprobate de conducerea BNR. Demn de menţionat este că partea engleză se plângea de faptul că nici până în acel moment gravorii nu începuseră lucrul la efigia suveranului, deoarece nu primiseră de la Bucureşti vreo fotografie a regelui Mihai.
În lipsa unui răspuns, la 22 aprilie 1930, Casa Bradbury, Wilkinson & Co. a revenit cu o scrisoare în care îşi exprima speranţa că probele de desen ale viitoarei bancnote ajunseseră cu bine la destinaţie. Fabricantul englez insista asupra necesităţii expedierii portretului regal, pentru a cărui gravare era necesar un interval de 2 până la 6 săptămâni. Din momentul primirii acestei fotografii, se estima că erau necesare încă opt luni pentru onorarea comenzii.
Schimbarea regimului politic, intervenită la 8 iunie 1930, când Carol al II-lea a devenit regele României, a provocat noi întârzieri în realizarea bancnotei de 5000 lei. Interesant este faptul că, deja la 10 iunie, Casa Bradbury adresa Băncii Naţionale o scrisoare în care cerea indicaţii în legătură cu continuarea gravurii portretului principelui moştenitor Mihai: Având în vedere schimbările care au avut loc în ţara dvs. am încetat lucrul la acest portret şi v-am fi foarte îndatoraţi dacă ne-aţi indica prin telegraf instrucţiuni referitoare la faptul dacă doriţi sau nu să continuăm această gravură. Scrisoarea păstrează rezoluţia în creion a guvernatorului Dimitrie Burillianu, dată la 15 iunie, prin care se indica oprirea gravării portretului în cauză. [urmează informaţiile legate de refacerea proiectului cu portretul Regelui Carol al II-lea, punerea în circulaţie a bancnotei şi problemele care au dus la decizia retragerii acesteia până la 1 decembrie 1932, respectiv execuţia acestei decizii].
Destinul bancnotei de 5000 lei tip I nu s-a încheiat însă odată cu retragerea sa din circulaţie. În împrejurările schimbărilor politice de la sfârşitul anului 1940 şi începutul lui 1994, această bancnotă a fost din nou introdusă, pentru scurt timp, în circulaţie.”
Ştiţi cum: supratipar cu cifrul Regelui Mihai I peste filigranul cu Traian şi supratipar 6 SEPTEMVRIE 1940 peste efigia Regelui Carol al II-lea, efigie care, la rândul ei, înlocuise pe cea a Regelui Mihai I copil.
Ultima oară modificat 17 Ian 2018, 11:19 de către popoviciliza, modificat 1 dată în total.
-
popoviciliza
- ******
- Mesaje: 1953
- Membru din: 16 Feb 2014, 18:07
Re: proba 5000 lei 1930
În aceste condiţii, putem aproxima că licitaţia menţionată în acest topic a scos la iveală 4 variante (câte 2 pentru fiecare faţă) avansate de către imprimeria Bradbury, Wilkinson & Company Ltd în cadrul procesului care a condus la punerea în circulaţiei a bancnotei de 5000 de lei tip I.
Cum cea cu portretul Regelui Mihai I nu se regăseşte în arhivele BNR (conform citatelor de mai sus), foarte probabil nefiind un fals, poate proveni din arhiva imprimeriei (din care a fost extrasă).
Interesul legat de această fotografie este legat de faptul că Regele Carol al II-lea nu este nici primul nici singurul a cărui efigie a fost gândită să apară pe bancotele BNR, ci Regele Mihai I.
Departe de mine gândul că ideea a venit de la BNR (sau de mai sus...): imprimeria a făcut această propunere (ca şi toate celelalte elemente care diferenţiază această bancnotă de precedentele) în linie cu modul în care erau proiectate bancnotele pe care le imprima pentru Imperiul britanic.
Cum cea cu portretul Regelui Mihai I nu se regăseşte în arhivele BNR (conform citatelor de mai sus), foarte probabil nefiind un fals, poate proveni din arhiva imprimeriei (din care a fost extrasă).
- Ursu_Page_1.jpg (31.42 KiB) Vizualizat de 6774 ori
Departe de mine gândul că ideea a venit de la BNR (sau de mai sus...): imprimeria a făcut această propunere (ca şi toate celelalte elemente care diferenţiază această bancnotă de precedentele) în linie cu modul în care erau proiectate bancnotele pe care le imprima pentru Imperiul britanic.