articole din presa

[zerobani]

Nu este un articol recent , de-a lungul timpului s-au mai intamplat " erori " de acest gen pe la Italieni iar cei din Canada le fac special magnetice si nonmagnetice https://www.coincommunity.com/forum/top ... _ID=263774 Cele Moldovenesti ar trebui sa fie toate atrase de magnet din cauza nichelului de la suprafata monedei .

[sorin70]

Doua bloguri pe care le urmaresc au anuntat deja noua emisiune :

http://www.numismatica-visual.es/2018/0 ... -moldavia/

http://worldcoinnews.blogspot.ro/2018/0 ... amily.html

[Florian]

"Cu ajutorul detectorului de metale, scot la iveală rămășițele vieților și morților oamenilor striviți de mașinăria oarbă a războiului. Un ceas pe jumătate mâncat de rugină, pe care timpul s-a oprit așa de brusc, că i-au căzut limbile; o cască germană de fier, în mijlocul căreia lovitura fatală a lăsat o gaură neagră; o linguriță pe care un soldat rus a scrijelit secera și ciocanul, deasupra cărora planează câteva avioane; grenade, verighete, o gamelă ciuruită de gloanțe, un pieptăn cu un dinte lipsă de la „Sucursala Luca R. Niculescu”; mitraliere, mandibule și oase de-a valma; nenumărate plăcuțe de identificare ce nu mai servesc la nimic."

https://www.scena9.ro/article/RAPI-Mich ... n-Girbovan

[popoviciliza]

- postată pe site IGPR înainte de achitarea dată pe 23 martie 2018 de către Curtea de Apel (sentinţa definitivă), iar cauza de mai jos este disjunsă din cea menționată pe http://transylvanian-numismatics.com/ph ... 047#p95046 -

MONEDE ANTICE DE PATRIMONIU, RECUPERATE
IGPR, 17 martie 2018

„Polițiștii specializați în protejarea patrimoniului cultural din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cooperare cu autoritățile judiciare din Austria și Germania, au ridicat 164 de monede antice, în urma unei operațiuni internaționale de amploare, desfășurată cu sprijinul Eurojust.

În perioada februarie – martie a.c, polițiștii specializați în protejarea patrimoniului cultural din cadrul Direcției de Investigații Criminale - Inspectoratul General al Poliției Române și procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu sprijinul Eurojust, au desfășurat o operațiune internațională de amploare, în cooperare cu autoritățile judiciare competente din Austria și Germania.

Astfel, au fost efectuate mai multe percheziții domiciliare și la case de licitații specializate, în cadrul unui dosar în care se efectuează cercetări pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani și complicitate la furt calificat în formă continuată.

Dosarul privește bunuri arheologice aparținând patrimoniului cultural național român, respectiv tezaure de brățări spiralice, monede, scuturi ș.a., sustrase din siturile rezervației arheologice din Munții Orăștiei și introduse ulterior pe piața internațională de artefacte prin ascunderea și disimularea originii ilicite a acestora.

În urma perchezițiilor, au fost ridicate 164 de monede antice, dintre care 20 de monede Koson – 19 din aur și una din argint (sec I î.Ch.), 4 monede de aur de tip Lysimach (sec II – I î.Ch.), 2 monede de tip Alexandru cel Mare - Callatis (sec. III î. Ch.), 49 de denari romani imperiali de argint (sec. I-II d.Ch.) și 81 de tetadrahme dacice (sec III-II î.Ch.).

Totodată, au fost ridicate documente care atestă vânzarea unor brățări spiralice și a mai multor monede sustrase din siturile arheologice românești.

Din cercetări a reieșit că mai multe monede din tezaurele sustrase din siturile arheologice române ar fi fost vândute prin intermediul unor case de licitaţii, fiind supuse procesului de “reciclare”, pentru a dobândi o aparență de origine licită.

Cauza a fost disjunsă din dosarul soluţionat anterior de autorităţile judiciare române, cunoscut generic sub denumirea “Furtul tezaurului dacic de la Sarmizegetusa Regia, în care au fost trimise în judecată 34 de persoane, dintre care 21 au fost condamnate definitiv.

La percheziții au participat și polițiști din cadrul inspectoratelor de poliție județene din Hunedoara, Brăila și Constanța.

Sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 37 de piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kg.), din care s-au recuperat 1.038 de piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 de monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.

Conform evaluării experţilor, „loturile de monede din aur, recuperate recent, sunt stateri emişi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Ele sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în ateliere monetare de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a.C.. Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe despre istoria politică, viaţa economică, socială sau arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista”.”

https://politiaromana.ro/ro/comunicate/ ... recuperate

[Gabi_nt]

Însemnele premiului Nobel aparținând lui George Emil Palade intră în patrimoniul MNIR.

http://stiri.tvr.ro/diploma-si-medalia- ... .html#view

Portret George Emil Palade:
https://www.youtube.com/watch?v=EoBrMIna_M8

[popoviciliza]

PERCHEZIŢII LA PERSOANE BĂNUITE DE FALSIFICARE DE MONEDE STRĂINE
27 iulie 2018, IGPR

„Două persoane au fost reţinute, pentru 24 de ore, în urma a 4 percheziţii efectuate de poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate din Bacău, la domiciliile unor persoane bănuite de falsificare de monede străine.

La data de 25 iulie a.c., poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bacău, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, au efectuat 4 percheziții domiciliare pe raza municipiului Bacău şi în alte două localități din județul Bacău, la persoane bănuite de falsificare de monede străine, punere în circulație de valori falsificate și înșelăciune.

În urma perchezițiilor au fost ridicate 2 imprimante, sume de bani, 15 telefoane mobile și alte mijloace de probă.Două persoane au fost conduse pentru audieri la sediul B.C.C.O. Bacău, fiind dispusă măsura preventivă a reţinerii acestora, pentru 24 ore, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de falsificare de monede străine și punere în circulație de valori străine falsificate, respectiv înșelăciune.

Persoanele reţinute au fost prezentate Judecătoriei Bacău, cu propunere de arestare preventivă, instanța dispunând, în cauză, măsura arestării la domiciliu.

La activităţi au participat şi jandarmi din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi Bacău.”

... a se citi bancnote...

https://politiaromana.ro/ro/stiri/perch ... de-straine

[popoviciliza]

Medalia CENTENAR – PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE ALE MARII UNIRI, lansată la Zalău
8 august 2018, Magazin Salajean, Daniel Mureşan

„Venind în întâmpinarea sărbătoririi Centenarului României Mari, Asociația Colecționarilor din Sălaj, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău și Asociația Națională Cultul Eroilor “Regina Maria” – Filiala Sălaj au lansat în circuitul medalistic medalia CENTENAR – PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE ALE MARII UNIRI.
Medalia are trei variante: varianta în argint, greutate 50 de grame, diametrul 50 mm, puritate argint 999/1000; varianta în alamă, diametrul 50 mm; varianta în cupru, diametru 50 mm. Gravura a fost asigurată de timișoreanul Dogariu Octavian.
Aversul medaliei reprezintă portretele Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, sub care este gravat textul 100 DE ANI DE LA MAREA UNIRE, ALBA IULIA 1 DECEMBRIE 1918. La exterior, în arcuri de cerc, sunt inscrpționate cele trei instituții ce au emis medalia. Reversul medaliei conține harta României Mari și portretele patrioților sălăjeni IULIU MANIU, GHEORGHE POP DE BĂSEȘTI și VICTOR DELEU. La exterior, în arc de cerc este gravat textul PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE ALE MARII UNIRI 1918 – 2018.”

http://www.magazinsalajean.ro/filatelie ... a-la-zalau

[Florian]

Bine!
Initiativa e laudabila,grafica deplorabila!

[popoviciliza]

Este greu să faci astfel de lucrări fără dotări...

[Florian]

Sunt tare curios ce fel de metode folosea Carniol la vremea aceea,pentru a scoate o fizionomie atat de reusita!

s-l300.jpg (18.61 KiB) Vizualizat de 12607 ori

Dati-mi voie sa cred ca,pe langa dotari,trebuie sa mai ai si....dotare(talent,geniu,har).

[sorin70]

Avea GRAVORI nu gravori.
Piesa de la Salaj pare gravata de CD . E explicabil ca Ferdinand seamana mai mult cu Carol I.

[Yu_L.Yan]

Avea GRAVORI nu gravori.
Piesa de la Salaj pare gravata de CD . E explicabil ca Ferdinand seamana mai mult cu Carol I.

Dl Dumitrescu a iesit la pensie de cativa ani (desi e posibil sa mai faca cate o medalie pt prieteni).

In linkul pus de colegul nostru, se descrie si de cine este efectuata gravura:
Medalia are trei variante: varianta în argint, greutate 50 de grame, diametrul 50 mm, puritate argint 999/1000; varianta în alamă, diametrul 50 mm; varianta în cupru, diametru 50 mm. Gravura a fost asigurată de timișoreanul Dogariu Octavian.

[popoviciliza]

Un secol din istoria neterminată a Tezaurului BNR de la Moscova

„Intrând în război alături de Antanta în august 1916, România avea să se confrunte curând cu o situație extrem de dificilă, ca urmare a bătăliilor pe două fronturi atât în Transilvania, cât și la Dunăre. De aceea, încă din septembrie 1916, Banca Națională a României a luat primele măsuri pentru punerea la adăpost a tezaurului său din aur.

Astfel, directorul Sucursalei Iași a BNR primea instrucțiuni să-l aștepte la gară pe directorul Theodor Căpitanovici, „joi, 8 septembrie, orele cinci după-amiază”, să pregătească trăsuri și să rezerve cinci camere la hotel. O săptămână mai târziu, misiunea transportării la Iași a tezaurului BNR era deja încheiată. Preocuparea deosebită a conducerii Băncii pentru acest tezaur se explică prin faptul că el reprezenta rezerva metalică legală, fundamentul emisiunii biletelor băncii. Potrivit Statutelor BNR, „Banca va trebui să aibă o rezervă metalică de aur de cel puțin 40% din suma biletelor emise de dânsa“. În condiții excepționale, așa cum erau cele de război, acoperirea se reducea la 33%. Prin urmare, cantitatea de bancnote aflate în circulație depindea de mărimea rezervei metalice din tezaurul Băncii Naționale, menținerea acoperirii în aur asigurând convertibilitatea leului, moneda națională. Deși Banca Națională a României a fost o bancă privată în perioada 1900 – 1925, rezerva metalică nu era a acționarilor, era proprietatea instituției, „avutul nostru“, cum îi spunea guvernatorul BNR din acei ani (Ioan G. Bibicescu).

Din cauza avansului trupelor Puterilor Centrale către București, Familia Regală, Guvernul, Parlamentul și alte instituții centrale ale statului român s-au refugiat la Iași. În orașul moldav, devenit capitala rezistenței naționale, s-a mutat și sediul Băncii Naționale a României începând cu 14 noiembrie 1916. În pragul iernii anului 1916, teritoriul național era ocupat în proporție de două treimi de armatele Puterilor Centrale, armata română retrasă pe noile aliniamente urma să fie supusă refacerii, iar o mare parte a populației se deplasase în Estul țării, unde îndura nu numai rigorile iernii foarte aspre, ci și foametea și bolile.

Sediul Sucursalei BNR Iași, unde a fost mutat tezaurul BNR în perioada 8 septembrie – 14 decembrie 1916 (Fototeca Arhivei BNR)

În aceste condiții, guvernul și conducerea BNR au decis mutarea tezaurului BNR pe teritoriul Rusiei, singurul stat aliat cu care România se învecina atunci. Guvernul român și reprezentanții BNR au semnat cu reprezentantul Imperiului Rus la Iași convenția în care s-au precizat condițiile efectuării primului transport la Moscova. Potrivit acesteia, valorile românești se aflau „sub garanția guvernului rus în ceea ce privește securitatea transportului, securitatea depozitului, ca și întoarcerea în România”.

Acest prim transport a avut loc în decembrie 1916 și a inclus 1738 de casete cu Tezaurul Băncii Naționale a României (1735 cu monede și trei cu lingouri) și două casete cu bijuteriile Reginei Maria. Aurul BNR valora 314,5 milioane lei, iar bijuteriile Reginei 7 milioane lei. Cele 1740 de casete au fost depozitate la Kremlin, în Sala Armelor, în compartimentul rezervat Sucursalei din Moscova a Băncii de Stat a Rusiei, și au fost inventariate în ianuarie – februarie 1917, când s-a consemnat că „practic, toate valorile verificate, adică inventariate sau cântărite, s-au dovedit a fi, cantitativ și contravaloric, în deplină concordanță cu declarațiile Băncii Naționale a României”. Numărul mare și varietatea monedelor (lire engleze, coroane austriece, mărci germane, napoleoni, carolini, adică polul românesc în valoare de 20 lei etc.) se explică prin aceea că, potrivit legii, biletele Băncii erau „plătite la prezentare la birourile Băncii, în monetă națională liberatoare sau în monetele străine care au curs legal, conform legislațiunii monetare a statului”.

2b_1916-Protocol_m.jpg (72.61 KiB) Vizualizat de 12264 ori

Protocolul încheiat la Iași, la 14 decembrie 1916, de A. Mossoloff, reprezentantul Rusiei, Victor Antonescu, ministrul român de Finanțe, și reprezentanții BNR (Th. Căpitanovici, Anghel Saligny și M. Z. Demetrescu) cu ocazia încărcării tezaurului Băncii Naționale a României în tren (prima și ultima filă, Arhiva BNR, Secretariat, Dosar 5/1916).

În vara anului 1917, autoritățile române de la Iași se așteptau la o ofensivă militară de proporții a Puterilor Centrale și, în acest context tensionat, a avut loc al doilea transport al Tezaurului României la Moscova. De această dată, trenul care a plecat la Moscova a dus atât valori ale Băncii Naționale a României, cât și ale altor instituții (Academia Română, Casa de Depuneri și Consemnațiuni și alte bănci, Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național de Antichități, Pinacoteca Statului, ministere, mănăstiri). În cele trei vagoane cu valori ale BNR, care au fost depozitate tot în sala Armelor, la Kremlin, potrivit protocolului semnat și de această dată de reprezentatul rus, ministrul român de finanțe și reprezentanții BNR, s-au aflat: „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhivele și cărțile sale, actele sale etc., ca și partea în aur din depozitele sale în metale, proprietatea sa privată”. Valoarea totală a valorilor românești transportate la Moscova în iulie 1917 a fost de 7,5 miliarde lei, din care valorile din cele trei vagoane ale BNR au fost evaluate la 1,5 miliarde lei, din care 575 000 lei reprezentau aurul. În ceea ce privește aurul, în total, în decembrie 1916 și iulie 1917, Banca Națională a României a depus la Moscova 91,48 tone de aur fin.

3a_Protocol_m.jpg (71.42 KiB) Vizualizat de 12264 ori

Protocol semnat la Iași, 27 iulie 1917, de S. Poklewsky Koziel, reprezentantul Rusiei, Nicolae Titulescu, ministrul român de Finanțe, și reprezentanții BNR (C. Nacu și gen. N.C. Cantacuzino), cu ocazia celui de-al doilea transport de valori trimise la Moscova (prima și ultima filă, ABNR, Secretariat, Dosar 5/1916)

În octombrie 1917, bolșevicii conduși de V. I. Lenin au cucerit puterea și, în ianuarie 1918, Consiliul Comisarilor Poporului a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu România, arestarea ministrului României la Petrograd și confiscarea tezaurului României depus la Moscova, declarând că „puterea sovietică își asumă răspunderea de a păstra acest tezaur pe care îl va preda în mâinile poporului român”.

Confiscarea tezaurului BNR a afectat grav echilibrul monetar al României, dar, cel puțin în primii ani după război, se mai spera că acesta va fi recuperat. Astfel, în februarie 1920, Consiliul de administrație al BNR preciza că: „avem informațiuni care ne permit să sperăm că e tot în ființă și adăogăm că puterile aliate au reînnoit promisiunea lor de a da tot concursul pentru ca să intrăm în posesiunea lui”. Prin urmare, aurul trimis la Moscova de Banca Națională a României a fost menținut în activul bilanțurilor instituției până în anul 1929, când s-a realizat stabilizarea monetară și „creanțele litigioase asupra străinătății”, așa cum era denumit stocul de aur al băncii evacuat la Moscova, au fost eliminate. Chiar și după această data însă, contul aur la Moscova a continuat să fie înscris în bilanțul instituției „pentru memorie” până în anul 1943. În anul următor, acest post a dispărut din bilanțul Băncii, ca urmare a prezenței Armatei Roșii pe teritoriul României.

4_bilant_m.jpg (96.17 KiB) Vizualizat de 12264 ori

Bilanțul general al Băncii Naționale a României, încheiat la 31 decembrie 1943, în care figurează postul „Aur la Moscova” (Raportul anual al Consiliului de administrație al BNR, februarie 1944).

Problema tezaurului BNR a marcat relațiile româno – sovietice și apoi româno – ruse din ultimul secol, deoarece, deși au avut loc două restituiri, în 1935 și, respectiv, 1956, acestea nu au vizat aurul BNR depozitat la Moscova. De aceea, potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, „nici BNR, nici guvernul român, indiferent de orientarea ideologică, nu au renunțat la continuarea demersurilor pentru recuperarea tezaurului Băncii Naționale a României”.

Negocierea Tratatului privind relațiile prietenești și de colaborare dintre România și Federația Rusă, semnat la 4 iulie 2003, a oferit prilejul reintroducerii în discuțiile oficiale româno – ruse a problemei Tezaurului românesc. Chestiunea Tezaurului s-a regăsit în declarația comună a celor doi miniștri de externe, care au agreat înființarea unei comisii comune pentru a se ocupa de studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului românesc. Între 2003 și 2016, au avut loc patru sesiuni ale Comisiei comune româno - ruse. Având cele mai clare evidențe, Banca Națională a României a fost prezentă la toate cele patru sesiuni ale Comisiei, în cadrul cărora a prezentat documentele originale care atestă predarea tezaurului său reprezentanților statului rus, fapt acceptat de componenta rusă a Comisiei. În anul 2016, când se împlineau o sută de ani de la de la plecarea primului tren, guvernatorul Mugur Isărescu declara că „Banca Națională a României consideră în continuare că este de datoria sa să întreprindă toate demersurile necesare pentru ca aceste valori să revină acasă”.”

http://bnr.ro/Un-secol-din-istoria-nete ... 18292.aspx

[popoviciliza]

- colecţionari! la orizont apare o situaţie, fiţi pregătiţi! -

https://www.gandul.info/financiar/mugur ... i-17520951

[Florian]

Suntem pregatiti!Se retrage la conac...
Da,a avut multiple posibilitati(170.000 €/an salariu de Guvernator + pensia,cred vreo 6000€/an) si "ajutoare" (fonduri UE) pentru o astfel de reusita personala.Ce sa zic?!Sa fie sanatos!
Mai mult insa decat articolul,impresioneaza comentariile din partea cititorilor.Românul nu se schimba.De-aia si e unde e. Un amestec evident de invidie si antisemitism.